vând bucăţi din suflet.

am început încă dinainte să mă nasc

unii plătesc bine, dar le strivesc fără să le pese

celor mai săraci le dau bucăţi mai mari

şi plâng când văd

că lor le pasă mai mult…

de-atâtea lacrimi mi se face dor de imposibil

ţes lumi din alte bucăţi de suflet

şi mă pitesc în ele…

mereu se rupe ţesătura la atingerea realităţii…

n-am mai rămas decât cu câteva petice…

le iau uşor în palme

să le respir nostalgia

şi zâmbesc de fiecare dată

când văd că s-a mai dus un fir…

(8.05.2008, 00:07)