Nu ştiu de unde să încep şi unde să termin…nu vreau să scriu momentan decât că…a fost plin de emoţii şi am venit de la Cluj cu sufletul plin de amintiri cu oameni minunaţi şi ritmuri greceşti…cu dorinţa de a-i revedea cândva pe cei de la Salonika…

Voi reveni cu mai multe amănunte despre trupă şi concert mai târziu…acum…le retrăiesc în mine…dar vă ofer o “mostră” a ceea ce a fost…deşi nu se compară cu evenimentul trăit pe viu…